Sursă: Hotnews.ro

O decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene a criticat dur modul în care justiția din România a interpretat legislația privind prescripția dosarelor penale. În urma acestei hotărâri, instanțele din România trebuie să reevalueze mii de cauze închise pentru prescripție, unele dintre ele fiind de mare impact financiar.

Curtea Europeană a arătat că interpretarea adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, contravine dreptului european. În motivarea sa, instanța europeană a menționat că această interpretare a fost transmisă cu caracter obligatoriu tuturor instanțelor din România, deși decizia a fost luată în 2023 și nu a fost respectată. În plus, Curtea Europeană a subliniat că această situație a creat o stare de incertitudine juridică și a încălcat principiile fundamentale ale dreptului european.

Impactul deciziei europene asupra dosarelor închise pentru prescripție

De la începutul anului 2022, mii de cauze penale de corupție și fraudă au fost închise ca urmare a aplicării prescripției și a interpretării legii penale mai favorabile. Valoarea prejudiciilor totale din aceste cazuri se ridică la aproape 200 de milioane de euro. Aceste dosare pot fi încă recuperate dacă procurorii vor depune recursuri în casație în termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii europene, conform G4Media.

• mii de dosare de corupție și fraudă închise din 2022
• prejudiciu total estimat la aproape 200 de milioane de euro
• recursuri în casație pot fi depuse în 30 de zile
• decizia Curții de Justiție a UE a fost pronunțată săptămâna trecută
• interpretarea legii naționale a fost considerată contrară dreptului european

Reacțiile oficiale și perspectivele viitoare

Înalta Curte de Casație și Justiție a răspuns rapid, afirmând că a aplicat întotdeauna dreptul european. În schimb, președintele României, Nicușor Dan, a indicat că problema ține de legislația națională, sugerând că Parlamentul trebuie să corecteze legislația pentru a fi în concordanță cu deciziile europene. În opinia sa, decizia Curții Europene trebuie respectată, însă a încercat să minimalizeze responsabilitatea instanței supreme.

Lia Savonea, fost președinte a Înaltei Curți, este acuzată de un sistem de tergiversare a marilor dosare de corupție, fapt relevat și de un documentar Recorder. De asemenea, ea a fost implicată în opoziția față de reforma pensiilor magistraților, deși aceste măsuri sunt apreciate de Comisia Europeană pentru consolidarea independenței justiției. În prezent, dosarele de corupție rămân în centrul dezbaterilor legale și politice din România, iar decizia europeană poate avea consecințe importante asupra sistemului judiciar național.

În concluzie, România trebuie să adapteze legislația pentru a respecta deciziile Curții Europene, altfel riscă să piardă în instanțele europene și să rămână cu dosare prescrise și prejudicii nerezolvate.