Consumul redus de energie al românilor, specific unei zile libere, a fost asigurat cu mult peste necesar din producția națională, datorită unei zile însorite și unui adaos semnificativ de energie fotovoltaică, precum și reintrării în funcțiune a unuia dintre cele două reactoare de la Centrala nucleară de la Cernavodă, care nu au fost disponibile în ultimele aproape patru săptămâni. Începând de dimineață, în jurul orei 9, România a devenit exportator net de energie electrică.
Unitatea 2 de la Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național sâmbătă seara, 30 mai, după ce s-a deconectat automat de la rețea în seara zilei de 4 mai. După creșterea treptată a producției, începând cu ora 20:00, unitatea a atins capacitatea maximă de aproape 700 MW, conform datelor în timp real ale Transelectrica, operatorul național de sistem și transport al energiei electrice.
Reconfigurarea sistemului energetic după repunerea reactoarelor de la Cernavodă
Reintrarea în funcțiune a Unității 2 a fost posibilă după ce s-a remediat o disfuncționalitate la un izolator aferent transformatorului de evacuare a puterii. Aceasta a necesitat înlocuirea transformatorului de evacuare, o activitate complexă ce a implicat izolarea, demontarea și relocarea transformatorului defect, precum și testări și calibrări ale noului echipament, în conformitate cu normele industriei nucleare.
- Disfuncționalitatea a apărut în urma unui izolator defect, ce a necesitat oprirea unității pentru reparații
- Înlocuirea transformatorului a fost planificată și bugetată, fiind o activitate tehnică complexă
- Unitatea 1 a intrat în oprire planificată din 10 mai 2026, conform planului de mentenanță
- Transelectrica a inaugurat o nouă stație electrică de transformare în Banat, pentru consolidarea infrastructurii
Pregătirea sistemului energetic pentru viitorul apropiat
Deconectarea și reactivarea reactoarelor de la Cernavodă au fost gestionate în contextul unui plan de operare adaptat scenariilor de criză și solicitări crescute. În plus, investițiile în infrastructură, precum noua stație de transformare, contribuie la creșterea rezilienței sistemului pentru următorii 10 ani și în eventualitatea unui colaps total sau parțial.
Conform declarațiilor oficiale, sistemul energetic românesc este pregătit să facă față atât cererii actuale, cât și provocărilor viitoare, în contextul jalonului PNRR și al scenariilor de dezvoltare recomandate de Transelectrica. În plus, creșterea graduală a producției și monitorizarea continuă asigură stabilitatea rețelei naționale.
Astfel, România a reușit să își adapteze rapid infrastructura energetică, menținând un echilibru între producție și consum, și consolidând poziția de exportator de energie electrică în această zi însorită.