Sursă: Mediafax.ro

Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, afirmă că decizia CJUE din cauza «Lin II» nu va schimba fundamental modul în care instanțele române aplică regulile privind prescripția răspunderii penale. Evenimentul a fost pronunțat joi și nu modifică în mod semnificativ situația juridică actuală, susține oficialul.

În analiza sa pentru publicația Adevărul, Briciu explică faptul că hotărârea CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi redeschise. El subliniază că această decizie urmează linia precedentă, din 2023, și nu aduce schimbări majore în interpretarea regulilor de prescripție.

Ce înseamnă decizia CJUE pentru sistemul judiciar românesc?

Potrivit lui Briciu, hotărârea CJUE precizează clar că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul prescripției. În plus, instanțele naționale trebuie să aplice cu bună-credință dreptul european, conform deciziei.

• Hotărârile definitive pronunțate pe motivul prescripției nu pot fi reanalizate
• Decizia CJUE întărește principiul autorității de lucru judecat
• Dosarele aflate pe rol rămân în dezbatere, dar nu pot fi redeschise dacă au fost deja soluționate
• Decizia nu afectează hotărârile din 2022 ale Înaltei Curți
• Principiul legii penale mai favorabile rămâne valabil și în continuare

Traian Briciu explică că decizia CJUE nu schimbă în mod automat hotărârile deja pronunțate, ci clarifică doar că acestea nu pot fi reanalizate dacă au fost deja definitive. În plus, el amintește că legea penală mai favorabilă, prevăzută de Constituție, trebuie aplicată retroactiv, fiind o obligație constituțională pentru instanțe.

În concluzie, decizia CJUE întărește principiile fundamentale ale dreptului penal și asigură stabilitatea hotărârilor judecătorești în România, fără a afecta hotărârile deja definitive în cauze soluționate anterior.