În București, se analizează posibilitatea restricționării accesului pentru mașinile poluante în anumite zone, ca parte a măsurilor pentru reducerea emisiilor și îmbunătățirea calității aerului.
Grațian Mihăilescu, strateg în inovare urbană și fondator UrbanizeHub, explică că, deși legea mobilității urbane a fost adoptată în 2023, implementarea acestor măsuri în București încă întâmpină obstacole. El menționează că, în alte orașe europene, astfel de restricții sunt deja în vigoare, iar România trebuie să recupereze decalajul.
Citește și: Andrei Tudose a lansat cartea „3.17 Marginal Years” după 3,17 ani de proiecte art-science
Proiecte de reamenajare urbană pentru reducerea traficului
Un exemplu de inițiativă a fost testul în Piața Ștefan cel Mare, unde circulația a fost închisă pentru trei zile, iar rezultatele au fost pozitive. În cadrul proiectului „Piațete Libere”, autoritățile din Sectorul 2 doresc să transforme zece spații din oraș în zone destinate comunității, fără mașini parcate.
Grațian Mihăilescu afirmă că soluția pentru traficul din București nu constă în lărgirea drumurilor sau construirea de poduri, ci în promovarea transportului public, bicicletelor și deplasării pe jos. El subliniază că infrastructura pentru mașini contribuie la blocajele din oraș, în timp ce investițiile în mobilitate durabilă pot oferi alternative eficiente.
Discuția despre sustenabilitate și neutralitate climatică trebuie să fie mai aproape de realitatea cotidiană, consideră strategul. El adaugă că prioritatea trebuie să fie sănătatea și siguranța cetățenilor, nu doar reducerea emisiilor, ci și aerul curat și condițiile de deplasare în oraș.