Președintele Nicușor Dan și ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), au prezentat variante diferite privind drona rusă care a lovit în Galați și sprijinul NATO pentru România. Discrepanțele apar în declarațiile oficiale și în informațiile tehnice oferite de MApN.
La Galați, Nicușor Dan a afirmat că drona a fost lovită de armata ucraineană și a schimbat direcția, în timp ce Radu Miruță a spus că nu are informații clare despre traiectoria dronei. În plus, purtătorul de cuvânt al MApN a menționat că drona a fost pierdută de pe radar în sudul Galațiului, ceea ce contrazice alte declarații.
Variantele oficiale despre drona rusă din Galați
Președintele Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona care a lovit blocul din România era de fabricație rusă, Gheran 2, și făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care vizau portul Reni, în zona Odessa. El a explicat că una dintre drone, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat traiectoria și a trecut în teritoriul României, fiind sigur de această traiectorie.
- Dronele au fost trimise din zona vestică a Ucrainei, de la Est la Vest
- Portul Reni a fost ținta principală a atacului
- Una dintre drone a fost deviată și a ajuns în România
- Resturile dronei au fost comparate cu cele ale unei drone dintr-un incident anterior
- Președintele a afirmat că nu a fost un atac țintit, ci un roi de drone
Contradicții între oficiali despre monitorizarea dronei
Radu Miruță a spus că armata română a urmărit traseul dronei, dar a pierdut comunicația cu ea, ceea ce înseamnă că nu poate confirma traiectoria exactă. El a adăugat că nu are informații precise despre modul în care drona a fost deviată sau dacă a fost lovită de armata ucraineană.
Purtătorul de cuvânt al MApN a menționat că drona a fost pierdută de pe radar în sudul Galațiului, ceea ce indică o altă variantă față de cea a președintelui. În acest context, oficialii nu au reușit să ofere o explicație unitară despre modul în care drona a ajuns în România și dacă a fost sau nu monitorizată în mod activ.
Analistii și oficialii militari urmăresc cu atenție aceste declarații contradictorii, în contextul tensiunilor regionale și al sprijinului NATO pentru România. Discrepanțele ridică întrebări despre nivelul de transparență și despre modul în care autoritățile gestionează situațiile de criză.
În concluzie, declarațiile divergente ale oficialilor de nivel înalt despre drona din Galați subliniază dificultățile în clarificarea evenimentului și necesitatea unei anchete transparente pentru a stabilit adevărul.
