Judecătorii din CSM apără „lista neagră” de oameni politici și redacții, respingând plângerea Anei Birchall

Sursă: Hotnews.ro

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) își apără decizia de a include în „lista neagră” mai mulți oameni politici, ONG-uri și redacții, considerând că această măsură nu încalcă drepturile fundamentale. În data de 24 iulie 2026, judecătorii din CSM au respins plângerea Anei Birchall, fost ministru al Justiției, care a contestat hotărârea din 9 iunie.

Decizia a fost luată rapid, în ședința din 9 iulie, când șapte judecători au votat pentru respingere, iar unul pentru admitere. În motivarea hotărârii, CSM susține că măsura are un caracter doar declarativ și nu produce efecte juridice, fiind doar o constatare faptică. În plus, se precizează că hotărârea a fost emisă de organul competent, cu respectarea legii și fără ambiguități în argumentare.

Decizia CSM privind „lista neagră” și dreptul la liberă exprimare

În motivarea respingerii plângerii, CSM a explicat că libertatea de exprimare trebuie să fie limitată în cazul în care aduce atingere independenței justiției. „Actorii politici, presa și alte persoane publice au obligația de a publicat doar informații verificate și sigure”, se arată în document. În 10 iunie, Consiliul a denunțat un „atac fără precedent la adresa independenței justiției”, indicând ca „vinovați” mai mulți politicieni, ONG-uri și redacții.

Hotărârea a fost una fără precedent în istoria CSM, fiind prima în care s-au nominalizat oficial oameni și instituții din societate.
Ana Birchall a declarat că hotărârea i-a adus o vătămare gravă a drepturilor, fiind sancționată fără judecată pentru exercitarea dreptului la liberă exprimare.
Secția pentru Judecători a CSM a considerat că hotărârea nu are efecte juridice, fiind doar o constatare faptică.
Decizia a fost luată în contextul unui proces intern, fără a afecta statutul juridic al persoanelor nominalizate.

Fosta ministră a Justiției a anunțat că va urma toate căile legale pentru a-și apăra drepturile, inclusiv sesizări internaționale, dacă deciziile interne nu vor fi în favoarea sa. În același timp, CSM afirmă că hotărârea nu are caracter sancționator sau normativ, fiind doar o măsură de protecție a independenței justiției.

Astfel, cazul rămâne în atenția publicului și a comunității juridice, în contextul dezbaterii despre limitele libertății de exprimare și protecția instituțiilor democratice din România.