O dronă de fabricație rusă a lovit un bloc din Galați în noaptea de joi spre vineri, rănind două persoane. În timp ce autoritățile au confirmat proveniența dronei și au explicat traseul acesteia, pe rețelele sociale s-au răspândit rapid teorii alternative despre incident.

Incidentul a reprezentat cel mai grav eveniment de acest gen pe teritoriul României de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Obiectul militar lansat din zona de conflict a ajuns într-o zonă rezidențială, afectând civili români. În ciuda faptului că fapta a fost clar identificată, discuția publică s-a mutat rapid pe terenul suspiciunii și al teoriilor conspiraționiste.

De ce a devenit spațiul online terenul preferat pentru dezinformare?

Rețelele sociale au fost inundate de teorii ale conspirației, precum cea a unui plan „sub steag fals” sau că drona ar fi aparținut Ucrainei și ar fi fost folosită pentru a atrage NATO în război. Aceste mesaje au fost propagate de persoane publice și influenceri, având ca scop cultivarea îndoielii și relativizarea faptelor.

• Postări cu peste 800.000 de vizualizări, precum cea a lui Tristan Tate, anchetat pentru trafic de persoane, care a susținut că atacul ar fi fost o operațiune „probabil” ucraineană pentru a fura fonduri europene.
• Videoclipuri în care se pun întrebări despre dispariția dronei de pe radar și despre rapiditatea cu care s-a stabilit proveniența rusă.
• Dezinformarea urmărește mai ales să creeze confuzie și să erodeze încrederea în informațiile oficiale și în capacitatea statului de a asigura securitatea cetățenilor.

Care este adevărata miză a campaniilor de dezinformare?

Obiectivul nu este neapărat să convingă publicul că Ucraina este responsabilă, ci să cultive îndoiala și să reducă încrederea în informațiile verificate. Prin această strategie, se urmărește ca nimeni să nu mai fie sigur de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat și cine poartă responsabilitatea.

Tonul a fost dat de câteva persoane publice care propagă în mod obișnuit narațiuni favorabile Rusiei, precum Tristan Tate sau BobbyD, influenceri cunoscuți pentru dezinformare. În acest mod, se încearcă destabilizarea opiniei publice și crearea unei atmosfere de incertitudine generalizată.

Este clar că, în contextul unui război hibrid, spațiul online devine un teren de luptă pentru controlul percepției și pentru influențarea opiniei publice. În timp ce autoritățile încearcă să ofere explicații clare și verificabile, dezinformarea continuă să fie o armă eficientă în destabilizarea societății.

Este important ca cetățenii să fie vigilenți și să se bazeze pe surse oficiale, evitând să cadă pradă teoriilor fără fundament. În același timp, autoritățile trebuie să intensifice campaniile de informare și să contracareze rapid dezinformarea pentru a menține încrederea în instituții și în adevăr.