Frica, anxietatea și trauma sunt frecvent întâlnite în rândul imigranților, afectând profund funcționarea creierului în timpul procesului de adaptare.
După fuga din Ucraina, Fátimei, o tânără de 29 de ani, i s-a schimbat radical viața. În Spania, ea s-a confruntat cu nesiguranța și cu sentimentul de pierdere, dar și cu un stres continuu cauzat de noile provocări.
Citește și: Andrei Tudose a lansat cartea „3.17 Marginal Years” după 3,17 ani de proiecte art-science
Potrivit psihologului Juan José Iriarte, experiențele extreme activatează mecanisme de apărare în creier, care intră în „mod de supraviețuire”. În acest mod, creierul prioritizează adaptarea rapidă, chiar dacă emoțional persoana nu este pregătită pentru schimbare.
Impactul migrației asupra sănătății mentale a imigranților
Această stare de alertă constantă ajută la depășirea obstacolelor imediate, precum găsirea unei locuințe sau învățarea limbii, însă poate duce în timp la epuizare psihică, anxietate sau depresie.
- Stresul continuu cauzează epuizare mentală și fizică
- Procesul de „doliul migrațional” implică pierderea familiei, prietenilor și identității
- Trecerea între trecut și viitor poate duce la depresie sau anxietate
- Acceptarea emoțiilor și sprijinul psihologic sunt esențiale pentru recuperare
- Reconstrucția identitară începe cu aducerea în prezent
Recomandări pentru protejarea sănătății mentale a imigranților
Specialiștii subliniază că primul pas este acceptarea faptului că aceste stări sunt normale. Frica, confuzia sau tristețea nu sunt semne de slăbiciune, ci reacții firești la schimbări majore.
Este crucial ca imigranții să caute sprijin, fie prin psihologi, consilieri sau grupuri de suport. Spațiul de a vorbi fără judecată contribuie la procesul de adaptare și reconstrucție personală.
În concluzie, migrația afectează profund creierul și sănătatea mentală, însă cu suport adecvat, persoanele pot depăși aceste provocări și pot construi o viață nouă în condiții de echilibru emoțional.