Un studiu publicat în Cell Reports Medicine relevă că momentul în care are loc o traumă influențează mai mult efectele pe termen lung decât natura acesteia. Descoperirea schimbă fundamental modul în care înțelegem sănătatea mintală și tratamentul tulburărilor asociate traumei.
Studiul a fost coordonat de Laura Cancedda și Valter Tucci de la Institutul Italian de Tehnologie din Genova. Echipa a expus modele animale la stres intens în patru etape distincte: prima copilărie, copilărie, adolescență și vârsta adultă tânără, pentru a analiza impactul asupra comportamentului și biochimiei cerebrale.
Citește și: Andrei Tudose a lansat cartea „3.17 Marginal Years” după 3,17 ani de proiecte art-science
Conform La Stampa, abordarea a integrat neuroștiințe, proteomică avansată și psihiatrie clinică, pentru a identificat tipare clare ale traumei în funcție de vârstă. Rezultatele indică faptul că evenimentele traumatice din anumite perioade ale vieții programează specific și durabil comportamentul și biochimia cerebrală, în funcție de momentul în care au avut loc.
Ce impact au traumele în funcție de vârstă?
Cercetătorii au descoperit că traumele din prima copilărie conduc la izolare socială pronunțată, în timp ce cele din copilărie ulterior generează dificultăți de concentrare. Traumele din adolescență sunt asociate cu agresivitate și dorință de dominare, iar cele din vârsta adultă tânără se manifestă prin simptome depresive.
- Traumele din prima copilărie duc la tendințe schizoide
- Traumele din copilărie sunt corelate cu trăsături paranoide sau obsesive
- Traumele din adolescență generează personalități narcisiste sau antisociale
- Traumele din vârsta adultă tânără se asociază cu depresie și anxietate
Confirmări clinice și perspective terapeutice
Analiza datelor de la 72 de pacienți ai Institutului Gaslini a confirmat tiparele observate în laborator. Traumele din prima copilărie sunt asociate cu tendințe schizoide, cele din copilărie cu trăsături paranoide, iar cele din adolescență cu personalități narcisiste sau antisociale.
Studiul a identificat o alterare specifică a proteinei BDNF, esențială pentru plasticitatea neuronală, la subiecții traumatizați în vârsta adultă tânără. Cercetătorii au folosit medicamentul larotrectinib, aprobat în oncologie, pentru a inversa efectele și a recupera deficitele sociale și depresive în modelele animale.
Rezultatele oferă speranță pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate, bazate pe momentul traumei, pentru tulburările psihiatrice rezistente. În viitor, terapia poate fi adaptată pentru a preveni sau trata efectele traumei în funcție de vârstă.