Sursă: Hotnews.ro

Democrația românească răsuflă din greu, dar nu se predă. Cu fiecare zi care trece fără ca „propunerea Tomac” să convingă, președintelui țării i se transmite că este obositor pentru public și pentru politicieni să alerge după majoritatea zilnică și după putere. Totuși, puterea fără majoritate este inacceptabilă.

Nicușor Dan, un matematician strălucit, se află în centrul acestei dileme. Dacă Eugen Tomac va deveni premier, atunci este la fel de normal ca președintele să fie ales nu din rândul primilor votați, ci din cei care au obținut poziții inferioare. La alegerile parlamentare din noiembrie 2024, Forța Dreptei, alianță din care a făcut parte partidul condus de Eugen Tomac, a obținut 189.878 de voturi, clasându-se pe locul 9.

Ce înseamnă acest joc politic?

Dacă Tomac este pus să formeze majoritatea, conform regulilor, la Cotroceni ar trebui să ajungă nu Nicușor Dan, ci cel care a ocupat locul 9 la alegerile prezidențiale din mai 2025, Sebastian Constantin Popescu. Astfel, Nicușor Dan ar trebui să-i permită lui Popescu să-și ocupe poziția de președinte, având în vedere că acesta s-a bătut pentru locurile 9-10.

• Forța Dreptei a obținut 189.878 de voturi.
• Partidul lui Eugen Tomac s-a clasat pe locul 9.
• La alegerile prezidențiale, Popescu a fost numărul 9.

Impactul asupra societății românești

Nicușor Dan încearcă să aplice formula propriului succes „apolitic” și la celelalte puteri ale statului. Președintele vrea să preia Guvernul și să subordoneze Parlamentul. Semnele transmise de AUR, PNL, USR și UDMR sunt clare: nu. De ce ar accepta Parlamentul o astfel de abordare?

Acest joc de-a depolitizarea societății poate avea consecințe distrugătoare. Nicușor Dan, prin denunțarea corupției și prin recuperarea mitologiei naționale, își construiește puterea ca președinte. Totuși, miza pe antisistem poate deveni o sabie cu două tăișuri, având potențialul de a destabiliza și mai mult scena politică românească.