România nu mai ocupă primul loc în UE la cheltuielile cu salariile bugetarilor

Sursă: Hotnews.ro

România a înregistrat o scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor în totalul veniturilor statului, ocupând acum locul al patrulea în Uniunea Europeană în 2025, conform calculelor Profit.ro.

Această schimbare survine după ce, în anul 2024, țara noastră s-a aflat pe prima poziție în UE, datorită majorărilor ample de salarii din sectorul public, decise în principal din motive electorale. În 2025, salariile au fost înghețate, iar în 2026, decizia de a menține această măsură a dus la reducerea ponderii cheltuielilor salariale în totalul veniturilor.

Ce înseamnă reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în bugetul statului?

Reducerea procentului cheltuielilor cu salariile bugetarilor indică o scădere a ponderei acestor cheltuieli în totalul veniturilor statului, însă această reducere nu a fost rezultatul unor reforme structurale, ci al deciziilor de înghețare a salariilor.

În 2024, salariile din sectorul public au fost majorate pentru a răspunde unor motive electorale.
În 2025, salariile au fost înghețate, iar în 2026, această măsură a fost menținută.
Reducerea ponderii cheltuielilor salariale a fost realizată prin decizii guvernamentale, nu prin reforme economice.
În 2018-2021, România s-a aflat pe primul loc în UE la acest indicator.
În 2015, țara noastră ocupa locul 20, dar a urcat rapid în top începând cu 2016.

Contextul și impactul deciziilor bugetare din România

Deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor au fost justificate de guvernele din ultimii ani pentru reducerea deficitului bugetar, care a atins 9,3% în 2024, cel mai mare din UE. Aceste măsuri au fost luate pentru a stabiliza finanțele publice, însă nu au fost însoțite de reforme structurale care să optimizeze cheltuielile.

Specialiștii atrag atenția că această strategie de reducere a ponderii cheltuielilor salariale nu reprezintă o reformă profundă, ci o simplă ajustare temporară. În plus, menținerea salariilor înghețate afectează puterea de cumpărare a angajaților din sectorul public și, implicit, economia națională.

În concluzie, România a ieșit din topul UE la cheltuielile cu salariile bugetarilor în raport cu veniturile, dar această schimbare nu indică o reformă durabilă, ci o ajustare temporară a politicilor fiscale.