Sursă: Hotnews.ro

Marți, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a transmis trei mesaje importante despre modul în care se va gestiona inflația în România. Acestea au fost comunicate odată cu publicarea minutei discuțiilor din întâlnirea boardului din 8 iulie 2026.

Primul mesaj indică faptul că principalele pârghii pentru stabilizarea inflației nu mai sunt în mâinile BNR, ci în responsabilitatea Guvernului și a situației geopolitice. Conform documentului, cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind mai mult de factori pe care banca centrală nu-i controlează — precum situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu sau majorarea salariului minim. Astfel, minuta sugerează indirect că stabilizarea prețurilor va depinde în mare măsură de corecția fiscală și de stabilitatea politică, nu de deciziile BNR.

Mesajul BNR despre pârghiile de stabilizare a inflației

Al doilea mesaj se referă la faptul că inflația a scăpat parțial de sub controlul factorilor temporari. În mai, prețurile au crescut cu 10,85%, însă semnalul de alarmă este că inflația de bază (CORE2), care exclude energia și alimentele, și-a întrerupt tendința descendentă și a urcat la 8,5%. Aceasta indică o tendință de creștere persistentă a prețurilor, chiar și după eliminarea factorilor temporari.

• Prețurile au crescut cu 10,85% în mai
• Inflația de bază (CORE2) a urcat la 8,5%
• Factorii temporari, precum energie și alimente, nu mai influențează în mod direct tendința inflației

Situația economică și decizia BNR de a menține dobânda

Ultimul mesaj al guvernatorului se referă la decizia BNR de a menține dobânda de referință la 6,50%, deși inflația a crescut mai repede decât se anticipa. Conform documentului, economia românească a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru, iar consumul a stagnat, ceea ce a dus la un „deficit de cerere” ce ar putea reduce presiunile inflaționiste.

Guvernatorul subliniază că, în condițiile în care salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor, iar piața muncii se răcește, decizia de a păstra dobânda a fost justificată. Astfel, băncile pot continua să acorde credite la nivelul actual, iar inflația va fi influențată mai mult de factorii fiscali și geopolitici decât de politica monetară.

În concluzie, Mugur Isărescu transmite că stabilizarea inflației în România depinde în mare măsură de măsurile fiscale și de situația politică, nu doar de deciziile BNR. Autoritățile trebuie să acționeze coordonat pentru a evita riscurile unei inflații persistente și a unei economii în stagnare.