Comisia Europeană a anunțat că Bulgaria va fi plasată sub o procedură de deficit excesiv, după ce deficitul bugetar al țării a depășit pragul de 3% al zonei euro, anunță Financial Times. Decizia vine la câteva luni după aderarea Bulgariei la moneda euro, în ianuarie 2026, și riscă să tensioneze relațiile dintre Sofia și Bruxelles.

Potrivit oficialilor europeni, deficitul anual al Bulgariei a crescut la 3,5% în 2025, depășind astfel limita impusă de regulile fiscale ale Uniunii Europene. Această măsură va include și stigmatizarea pieței, precum și creșterea costurilor de împrumut pentru guvernul de la Sofia. Premierul Rumen Radev a declarat recent că deficitul a explodat din cauza moștenirii economice grele, adăugând că "acesta este rezultatul moștenirii grele pe care am [moștenit-o]."

Ce înseamnă sancțiunea pentru Bulgaria și economia sa?

Plasarea Bulgariei sub procedură de deficit excesiv va avea mai multe consecințe pentru economia țării, inclusiv creșterea costurilor de finanțare și o eventuală stigmatizare pe piețele internaționale. În plus, această măsură poate duce la presiuni politice interne și la o deteriorare a relațiilor cu Bruxelles-ul, mai ales în contextul criticilor din partea președintelui Rumen Radev, care a devenit tot mai critic față de UE și SUA de când a ajuns la putere în aprilie 2026.

• Deficitul bugetar al Bulgariei a crescut la 3,5% în 2025
• Previziunile indică o creștere la 4,1% în 2026 și 4,3% în 2027
• Alte zece țări, inclusiv Italia și Franța, se află în procedură de deficit excesiv
• Malta va ieși din procedură după reducerea deficitului la 2,2% în 2025
• Germania și alte state vor beneficia de clauze speciale pentru cheltuielile legate de apărare

Contextul politic și economic al aderării Bulgariei la euro

Bulgariei i-a fost acordată aderarea la zona euro în ianuarie 2026, după un efort de ani de zile, marcat de crize politice și campanii de dezinformare din partea politicienilor pro-Kremlin. Pentru a îndeplini criteriile de aderare, Sofia trebuia să respecte regulile fiscale ale UE, inclusiv plafonul de deficit de 3% și nivelul datoriei sub 60% din PIB. Însă creșterile salariilor, cheltuielile militare și alte majorări bugetare au redus semnificativ resursele fiscale ale țării, punând în pericol respectarea acestor condiții.

Problemele politice interne, gestionarea deficitară a economiei și corupția endemică au dus la proteste ample, care au scurtat mandatul guvernului anterior condus de un partid de centru-dreapta pro-UE. Aceste dificultăți au complicat procesul de consolidare fiscală și au alimentat tensiuni între guvern și Uniunea Europeană, în contextul aderării la moneda euro.

În concluzie, decizia de sancționare a Bulgariei reflectă provocările economice și politice ale țării, precum și dificultățile de a menține disciplina fiscală în condițiile unei economii în tranziție și a unor tensiuni geopolitice crescute.