Sursă: Zf.ro

Dragoş Damian, reprezentant al companiei Terapia, transmite un mesaj clar: nu trebuie să ne lăsăm influențați de știrile alarmiste despre ratinguri și Junk. El subliniază că ratingurile suverane, precum BBB- sau Baa3, nu indică automat o situație de criză sau de pericol iminent pentru economia României.

Damian explică faptul că, deși în mass-media se face mult caz despre calificativele de tip Junk, realitatea este diferită. El menționează că atât Ungaria, cât și România, au primit ratinguri similare, de BBB- / Baa3, în ciuda diferențelor semnificative în indicatorii economici. În plus, el adaugă că Ungaria a încheiat 2025 cu excedent de balanță comercială și a făcut pași importanți pentru integrarea în Uniunea Europeană, în timp ce România are un deficit de peste 32 de miliarde de euro și o inflație de 8,6%.

Ce înseamnă cu adevărat ratingurile suverane și de ce nu trebuie să ne temem de Junk

Damian afirmă că ratingurile de tip BB+ sau Ba1 nu indică neapărat o criză, ci sunt doar o evaluare a riscului de credit al țării. El precizează că aceste calificative sunt folosite pentru a evalua stabilitatea economică și pot fi influențate de factori temporari sau politici, nu doar de indicatorii fundamentali.

• Ratingurile BBB- și Baa3 sunt considerate medii, dar nu înseamnă automat riscuri majore.
• Ungaria a încheiat 2025 cu excedent comercial, în timp ce România are un deficit de 32,7 miliarde de euro.
• Țările precum India și Turcia, cu ratinguri inferioare, sunt extrem de industrializate și nu sunt considerate în pericol de Junk.
• Știrile alarmiste despre Junk sunt folosite pentru a crește audiențele și nu reflectă neapărat realitatea economică.

Contextul economic actual și impactul asupra României

Damian subliniază că România trebuie să se concentreze pe construirea unei economii solide, bazate pe fabrici și uzine, nu pe panică legată de ratinguri. El recomandă să nu credem în tot ce se scrie despre Junk și să privim cu realism indicatorii economici reali, precum deficitul bugetar și datoria publică.

În concluzie, reprezentantul Terapia avertizează că știrile despre Junk sunt adesea exagerate și menite să manipuleze opinia publică. El încurajează autoritățile și cetățenii să analizeze obiectiv situația economică și să nu se lase pradă panicii inutile.

Ratingurile suverane nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare excesivă, ci un indicator al realităților economice, iar România are potențialul de a-și îmbunătăți poziția dacă va investi în fabrici și tehnologii moderne.