Sursă: Mediafax.ro
O echipă de cercetători a descoperit o structură geologică vastă sub gheața Antarcticii de Est, formând o provincie în formă de evantai. Această formațiune, ascunsă de milioane de ani, se întinde pe o mare parte a continentului și a fost identificată prin analize complexe.
Structura, compusă din aproximativ 30 de bazine conectate, a fost analizată de specialiști conduși de geofizicianul italian Egidio Armadillo. Aceștia au folosit date radar, seismice, gravitaționale și magnetice colectate de-a lungul mai multor decenii pentru a reconstrui relieful continentului fără stratul de gheață. Descoperirea relevă munți, văi și bazine create de procese geologice vechi de sute de milioane de ani, ascunse sub calota glaciară de peste 27 de milioane de kilometri cubi de gheață.
Ce indică această structură despre istoria Pământului?
Cercetătorii cred că această formațiune s-a format înainte de destrămarea Gondwanei, supercontinentul care a existat cu sute de milioane de ani în urmă. Analizele arată că structura s-a format printr-un proces numit „extensie rotațională”, în care scoarța terestră s-a întins și s-a deschis în jurul unui punct central, influențând separarea continentelor.
- Structura se întinde pe o mare parte a continentului Antarctic
- Este formată din aproximativ 30 de bazine conectate
- S-a format înainte de destrămarea Gondwanei
- Se află în apropierea Polului Sud
- Este rezultatul unui proces de extensie rotațională
Ce impact are această descoperire asupra cunoașterii planetei?
Descoperirea oferă indicii importante despre evoluția geologică a Pământului și despre modul în care continentele s-au format și s-au despărțit. În plus, analiza reliefului reconstruit fără gheață poate ajuta la înțelegerea modului în care scoarța terestră răspunde la schimbările climatice și la încălzirea globală.
Cercetările continuă pentru a înțelege mai bine această structură și influența sa asupra dinamicii continentelor. În prezent, specialiștii consideră că aceste informații pot contribui la modelarea evoluției geologice a planetei noastre în următorii milioane de ani.
Maria Miron